Devotional

Dar lucrurile care pentru mine erau câştiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. – Filipeni 3:7

Nimeni nu poate să-ţi ia cu forţa ceea ce deja ai dăruit. Pavel a ales în deplină cunoştinţă de cauză să Îi dea lui Hristos tot ce deţinea. Nimic nu era mai preţios pentru el decât Hristos. Nimic nu era mai valoros decât dragostea Sa, decât harul Său. Toate lucrurile păleau în comparaţie cu relaţia lui cu Hristos. În versetul „lucrurile care pentru mine erau câştiguri, le-am socotit ca o pierdere”, cuvântul „pierdere” înseamnă în limba originală „excremente”, „murdării” sau „gunoi”. Hristos avea pentru el o valoare atât de mare, încât toate comorile pământului erau, în comparaţie cu El, un gunoi!
Pe 8 decembrie 1934, nişte bandiţi chinezi i-au ucis pe John şi Betty Stam, doi misionari prezbiterieni. Tâlharii le-au ars casa din temelii. La câteva zile după tragedie, nişte prieteni creştini au găsit Biblia lui Betty printre ruinele carbo­nizate. Ea scrisese următoarele cuvinte pe prima pagină: „Doamne, renunţ la planurile şi la ţelurile mele, la dorinţele, aşteptările şi năzuinţele mele şi accept voinţa Ta pentru viaţa mea. Mă predau Ţie pe mine, viaţa mea şi tot ce am, ca să fiu a Ta pentru totdeauna. Îi las în grija Ta pe prietenii mei şi pe iubitul meu. Toţi oamenii pe care îi iubesc vor fi pe locul doi în inima mea. Umple-mă şi pecetluieşte-mă cu Duhul Tău Sfânt. Pune viaţa Ta în viaţa mea, oricât ar costa lucrul acesta, acum şi pentru totdeauna. Pentru mine, a trăi este Hristos şi a muri este un câştig.”
Hristos umple inima goală. El îmbogăţeşte sufletul lovit de sărăcie şi înlocuieşte gunoaiele acestei lumi cu frumuseţea nepreţuită şi inegalabilă a dragostei Sale.
Ellen White face următorul comentariu succint: „Tot ce ar putea să ne despartă inima de Dumnezeu trebuie abandonat” (Calea către Hristos, pag. 44). Întrebarea fundamentală a vieţii creştine este aceasta: Cine este stăpân peste inima ta?
Învăţăturile lui Isus conţin unele paradoxuri uimitoare. Iată un astfel de paradox: Când renunţăm la tot, primim tot. Astăzi, Hristos ne pune la dispoziţie totul: har, iertare, îndurare, putere, curaj, mângâiere, speranţă, promisiunea veşniciei, prezenţa Sa acum şi întotdeauna. În comparaţie cu toate acestea, lucrurile la care renunţăm noi sunt doar un gunoi.

25 January 2012