Devotional

Du-te la câmp şi adu-mi vânat. Fă-mi o mâncare… ca să tebinecuvânteze sufletul meu înainte de a muri. (Geneza 27,3.4)

Intre Iacov şi Esau existau mari deosebiri în ce priveşte caracterul şimodul de viaţă. Esau iubea plăcerile şi nu suporta constrângerile. Iacov era atent, harnic şi grijuliu, se gândea mai mult la viitor decâtla prezent şi era satisfăcut cu viaţa de păstor. Amândoi au fost învăţaţică dreptul de întâi născut era ceva foarte important – însemna nu numai moştenirea averilor, ci şi întâietatea spirituală şi făgăduinţa căRăscumpărătorul Se va naşte din această spiţă.Dreptul de întâi născut îi revenea lui Esau, dar lui nu-i plăcea viaţareligioasă. El socotea că acest drept era un jug al robiei şi dorea să fi e liber să facă tot ce îi plăcea.Iacov îşi dorea să aibă dreptul de întâi născut nu pentru bogăţiamaterială, ci pentru binecuvântarea spirituală: să fie părintele lui Mesia cel făgăduit. Dar, cu toate că preţuia lucrurile veşnice mai mult decâtpe cele trecătoare, Iacov nu Îl cunoştea pe Dumnezeu din experienţăpersonală. Inima lui nu fusese înnoită prin harul divin.Odată, când Esau s-a întors flămând de la vânătoare, Iacov i-a dat o porţie de mâncare în schimbul dreptului de întâi născut. Ca să primeascăo farfurie cu ciorba lui preferată, Esau a confirmat această tranzacţie printr-un jurământ. Pe el nu îl interesa decât momentul prezent.Mai târziu, Esau s-a căsătorit cu două femei idolatre. Aceste căsătorii le-au provocat multă durere părinţilor lui. Dar niciuna dintre acesteslăbiciuni de caracter nu i-au schimbat lui Isaac gândul că lui Esau îirevenea binecuvântarea dreptului de întâi născut. Când el s-a gândit să îidea în taină lui Esau această binecuvântare, Rebeca a pus la cale un planca să-l înşele, convinsă fiind că Isaac nu împlinea voinţa lui Dumnezeu. Iacov a acceptat în cele din urmă să asculte de ea, dar, după săvârşireafaptei, amândoi nu au avut parte decât de necazuri şi de suferinţă.

Un gând inspirat: „Dumnezeu declarase că Iacov avea să primeascădreptul de întâi născut şi cuvântul Său s-ar fi împlinit la timpul potrivit, dacă ei ar fi aşteptat în credinţă ca El să lucreze pentru ei.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 180)

Mesajul zilei: Este uşor să îngăduim ca o satisfacţie imediată săaducă la tăcere conştiinţa şi să ne facă să amânăm ce ştim că e drept şibun.

16 January 2010